Articole

OMILIA 52

Omilie la Intrarea în Sfânta Sfintelor a Preasfintei Stăpânei noastre, Născătoarea de Dumnezeu

Tema teologică a săptămânii ce a trecut se pare că a fost întrebarea dacă Biserica se poate ruga sau nu pentru conducătorii statului, în cazul în care aceștia sunt eterodocși.

Câteva imagini de la șantierul bisericii, cu lucrările din săptămâna ce a trecut.

Complexul Stâlpului Katskhi este alcătuit din biserica dedicată Sfântului Maxim Mărturisitorul, o criptă, trei chilii pustnicești, o pivniță și un perete cortină sprijinit pe partea mai accidentată a coloanei. La baza stâncii se află biserica nouă a Sfântului Simeon Stâlpnicul, ruinele unui zid vechi și clopotnița. Biserica Sf. Maxim Mărturisitorul este  situată pe partea de sud-est, pe vârful stâncii.  

Iată câteva imagini recente de la șantierul bisericii noastre. Ceea ce se vede s-a realizat în cea mai mare parte în ultima săptămână, după multe tatonări și discuții tehnice. Nu știm cât vom reuși să ridicăm în toamna aceasta, mai ales că greul de acum începe. Toată lucrarea noastră e doar în mâna lui Dumnezeu!

        Ascultând pericopa evanghelică ce s-a citit în Duminica a XXI-a după Rusalii[1], avem o primă tâlcuire a parabolei făcută de Însuși Domnul, arătând că sămânța pe care o aruncă Semănătorul este Cuvântul lui Dumnezeu care într-o mișcare de dăruire de Sine, Se seamănă în urechile și inimile celor ce-L ascultă. Fiecare îl primește și-L rodește în mod propriu, iar El Se adaptează și Se întrupează în fiecare dintre noi pe măsura deschiderii noastre.

    Duminică, 5 octombrie, după săvârșirea Sfintei Liturghii, am mers împreună cu o parte din membrii comunității noastre până la șantierul viitoarei biserici, prezenți fiind și sfinții Maxim și Grigorie prin icoanele lor. Ne-am rugat împreună pentru începutul ridicării zidurilor viitoarei case a lui Dumnezeu și a noastre.

     Şi ne-am amintit de adevărul cuvintelor psalmistului (Psalmul 83, 1-4):

...şi asta ne-a dus cu gândul la următoarele versete din Psalmul 102 (v. 15-19):

„Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.

Că duh a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.

Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,

Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui

Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele.”

Astăzi 5 octombrie este pomenit Sfântul Ioan al Evhaitelor cunoscut și sub numele de Ioan Mavropous, una din figurile cele mai luminoase din secolul al XI-lea bizantin și unul din cei mai importanți imnografi din ultimele secole de existență ale Imperiului Bizantin. Opera sa însă este parțial editată. Lipsesc ediții complete ale operei sale poetice și a celei imnografice, care este cu adevărat uimitoare. La Editura Doxologia, a apărut recent volumul Sf. Ioan Mavropous, Mitropolitul Evhaitelor, Canoane de mângâiere la Domnul nostru Iisus Hristos și la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, volum ce conține 8 canoane mângâietoare adresate Mântuitorului Hristos și 3 ale Maicii Domnului, scrise de Sfântul Ioan. Alte 8 canoane ale sale dedicate Maicii Domnului se pot găsi în Noul Theotokarion al Sfântului Nicodim Aghioritul. Canonul îngerului păzitor din Ceaslovul nostru îi aparține de asemenea. Opera sa imnografică cuprinde însă aproximativ 160 de canoane, cea mai mare parte a lor rămânând până acum needitată și nepublicată.

Publicăm câteva fotografii de la conferința părintelui Andrew Louth din cadrul FILIT, unde a discutat despre problematica traducerii și în particular a traducerii textelor patristice. În acest context, în deschiderea conferinței, am prezentat cartea sfinției sale Introducere în teologia ortodoxă, tradusă de domnul Dragoș Mîrșanu și publicată la editura Doxologia. A fost o întâlnire de suflet, foarte caldă, cu un om de excepție, martor viu al modului patristic de teologhisire, organizată impecabil de Editura Doxologia, care merită toată aprecierea.