desfrânare

Iată un răspuns atribuit sfântului Atanasie cel Mare:
„Pofta trupurilor vine omului de la calda amestecare a trupului sau de la o mai mare desfătare de bucate și de somn și de odihnă, poate și din lucrare satanică, dar și de la a-i judeca pe alții sau din înălțarea cugetului, când cineva se trufește pentru curăția lui. Căci se îngăduie ca unul ca acesta să cadă pentru ca, prin curvie, să lepede mândria și, condus fiind la smerenie, să dobândească mântuire. Căci din comparația celor două rele, mai ușoară este față de mândrie păcatul natural al curviei.

Pofta trupurilor vine omului de la calda amestecare a trupului sau de la o mai mare desfătare de bucate și de somn și de odihnă, poate și din lucrare satanică, dar și de la a-i judeca pe alții sau din înălțarea cugetului, când cineva se trufește pentru curăția lui. Căci se îngăduie ca unul ca acesta să cadă pentru ca, prin curvie, să lepede mândria și, condus fiind la smerenie, să dobândească mântuire. Căci din comparația celor două rele, mai ușoară este față de mândrie păcatul natural al curviei.

În sinaxarul zilei de 28 ianuarie este pomenit un Cuvios Părinte Iacov a cărui viață ne cutremură dar ne oferă și o pildă de pocăință și de întoarcere la Dumnezeu. După zeci de ani petrecuți în asceză, după multe daruri primite de la Dumnezeu, între care cel al izgonirii demonilor și al facerii de minuni, prin ispita celui rău ajunge să cadă în păcatul desfrânării și mai apoi în cel al uciderii.